După anularea cotelor tarifare pentru fructele și legumele moldovenești pe piața Uniunii Europene, în ultimii ani s-a observat o creștere a exportului acestor produse pe piața UE, în special a strugurilor, merelor și prunelor. În legătură cu aceasta, apare o întrebare logică: în ce măsură piața europeană poate absorbi întreaga producție moldovenească și să înlocuiască piața tradițională a țărilor CSI?
Astfel, trebuie menționat că în 2021 Republica Moldova a exportat: 206,5 mii tone de mere în valoare de 88 de milioane de dolari, din care 205 mii tone sau 99% pe piața CSI și doar 1,5 mii tone pe piața UE; cireșe, vișine și prune în total 61,4 mii tone în valoare de 33,5 milioane de dolari, din care 34 mii tone sau 55,4% pe piața CSI și 27 mii tone pe piața UE; struguri de masă în cantitate totală de 57,8 mii tone în valoare de 36,1 milioane de dolari, din care pe piața CSI 37,8 mii tone sau 65,4% din total și 16,7 mii tone pe piața UE.
Remarcabil este faptul că în decembrie 2023 a fost exportată cea mai mică cantitate de mere – 7,5 tone. Pe de altă parte, în camerele frigorifice sunt depozitate peste 135 de mii de tone de mere din recolta anului trecut. Dacă nu se găsesc piețe, aceste volume vor fi procesate la prețuri reduse, așa cum s-a întâmplat și în anii precedenți.
În condițiile impuse de restricțiile sanitare și fitosanitare, restricțiilor privind tranzitul prin teritoriul Ucrainei și schimbărilor în lanțul logistic, care au crescut semnificativ costurile de transport și au eliminat practic produsele moldovenești de pe piața CSI, a apărut și a început să se exploateze treptat excesul de ofertă pe piața UE.
În 2023, Republica Moldova a exportat pe piața UE 2,6 mii de tone de cireșe, 10 mii de tone de mere și 55 mii de tone de prune, reprezentând aproximativ 5% din volumul producției interne, cu excepția prunelor, care au fost tradițional exportate din Republica Moldova pe piața UE sub formă prelucrată.
Pentru a crește cota de export a fructelor și legumelor proaspete în UE, Republica Moldova trebuie să implementeze toate normele sanitare și fitosanitare referitoare la siguranța și calitatea produselor de fructe și legume, precum și să efectueze o certificare suplimentară a agenților economici producători pentru a obține dreptul de a comercializa produsele pe rafturile rețelelor comerciale europene.
Pentru atingerea acestor obiective la nivel macro și micro, sunt necesare investiții în capacitățile de sortare, depozitare și ambalare a produselor de fructe și legume, precum și în centre logistice capabile să satisfacă cererea rețelelor comerciale internaționale.
Analiza programelor de subvenționare din ultimii ani arată că doar 5-7% din fondurile de subvenționare sunt direcționate către aceste nevoi, iar doar câțiva operatori economici pot beneficia de acestea și să-și consolideze pozițiile de export pe piața europeană.
Astfel, piața europeană înlocuiește doar parțial piața de export a țărilor CSI. Potențialul de export al țării în domeniul produselor de fructe și legume este insuficient exploatat și nu reprezintă o prioritate națională în consolidarea sectorului, dezvoltarea infrastructurii și investițiile sectoriale. Ca rezultat, majoritatea produselor menționate sunt vândute pe piața internă la prețuri relativ scăzute.