Deja devine o practică ca Guvernul să depășească și să încalce toate termenele de depunere a proiectului Legii bugetului de stat. Potrivit articolului 47 din Legea 181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea fiscală, Guvernul aprobă și înaintează Parlamentului proiectul de lege privind bugetul pe anul următor – până la data de 15 octombrie, iar Parlamentul adoptă Legea privind bugetul pentru anul următor – până la 1 decembrie.
Pe parcursul anului 2023, toți indicatorii macroeconomici au înregistrat o scădere (producția industrială, comerțul intern cu bunuri și servicii, remitențe, emiterea de credite, indicatori bugetari, indicatori externi etc.). Dinamica lor indică un ritm mai lent al economiei decât se aștepta. Cu toate acestea, există unele progrese optimiste în sectorul agricol, atenuarea presiunilor inflaționiste și relaxarea condițiilor financiare.
Cu toate acestea, previziunile macroeconomice care stau la baza planificării bugetului pentru anul 2024 sunt excesiv de optimiste și eronate. Astfel, pentru 2024, creșterea produsului intern brut (PIB) în termeni reali este estimată la 3,5%, ceea ce în termeni reali înseamnă un volum de 342,1 miliarde de lei. Această creștere se bazează în principal pe majorarea consumului intern. Pe fondul exodului masiv al populației din țară la nivelul de 60-80 de mii de oameni pe an, devine dificil să se realizeze o creștere economică bazată pe consum.
Mai mult, exporturile și importurile au intrat pe o traiectorie negativă. În primele 9 luni ale anului 2023, exporturile au înregistrat o scădere de aproximativ 10%. O scădere a cererii externe în comparație cu produsele interne, o reducere a gamei de produse și a potențialului de export, pierderea competitivității și a prețurilor sunt principalii factori care au influențat dinamica negativă a exporturilor. În același timp, importurile prezintă o dinamică negativă și au scăzut cu 3,1% pe parcursul a 9 luni din 2023.
Prognoza ratei moderate de creștere pentru majoritatea indicatorilor macroeconomici indică probleme structurale în economia națională și probleme sistemice în majoritatea sectoarelor, inclusiv finanțarea insuficientă a bugetului asigurărilor sociale și sprijin extern moderat din partea partenerilor de dezvoltare în perioade de criză.
Potrivit estimărilor preliminare, în 2024, veniturile bugetului public de stat vor crește cu 4,4% față de volumul indicat în 2023, cheltuielile vor crește cu 1,5%, iar deficitul bugetar va ajunge la 4,6% din PIB.
Veniturile bugetului de stat sunt estimate la 66,63 miliarde lei, adică cu 855,3 milioane lei sau cu 1,3% mai mult decât veniturile pentru 2023, care este puțin probabil să fie realizate potrivit rezultatelor raportate de Serviciul Vamal și Fiscal. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului de stat sunt estimate la 82,2 miliarde lei, adică cu 1,88 de miliarde lei sau cu 2,2% mai puțin decât bugetul aprobat pentru 2023. Drept urmare, deficitul bugetului de stat este estimat la 15,6 miliarde de lei sau 23,4% din venit, fie 4,6% din PIB, ceea ce este de aproximativ 1,7 ori mai mult decât în 2023.
Potrivit estimărilor la sfârșitul anului 2023, soldul datoriei publice în valori nominale nu va depăși 114,55 miliarde lei, dintre care 65,1% reprezintă datoria publică externă și 34,9% reprezintă datoria publică internă.
În 2024, se preconizează că vor fi atrase 15,8 miliarde lei sub formă de împrumuturi și credite de pe surse externe și interne, din care, circa 11,6 miliarde de lei vor fi utilizați pentru plata dobânzilor la creditele și împrumuturile obținute în perioadele anterioare.
În 2023, salariul mediu brut lunar și pensia medie au scăzut în termeni reali. În 2023, salariul mediu brut lunar pe economie a fost de 11.832 lei, în creștere cu 18,7% în termeni nominali și în scădere cu 1,3% în termeni reali. În sectorul public, salariul mediu lunar a fost de circa 10 mii lei, în creștere cu 18,3% și în scădere cu 1,6% în termeni reali. În sectorul real al economiei, salariile au fost de 12.472 lei și au crescut cu 18,7% în termeni nominali, în timp ce în termeni reali au scăzut cu 1,3 la sută. Pensia medie lunară la 1 octombrie 2023 a fost de 3.671 lei și a crescut cu 16,7% (în termeni nominali), iar în termeni reali este mult mai mică decât coșul minim de consum.
Se atestă lipsa sprijinului durabil pentru programele de infrastructură și a sprijinului pentru sectorul real al economiei naționale. Anul viitor, pentru Fondul Rutier sunt planificate peste 1,6 miliarde de lei. Aproape aceeași sumă este prevăzută în Fondul de Dezvoltare Agricolă. Iar Fondul de Dezvoltare Regională și Locală se va ridica la peste 600 de milioane de lei. Trebuie menționat că toate aceste fonduri sunt într-o scădere semnificativă față de 2023.
În 2024, aproape 308 milioane de lei sunt planificate pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul rezidențial. Se preconizează alocarea a 150 de milioane de lei pentru unificarea voluntară a localităților. De asemenea, este planificată alocarea a peste 1,5 miliarde de lei Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice. Remarcăm că pentru sezonul de încălzire 2022-2023 acest fond s-a ridicat la 5,5 miliarde lei. Mai mult, conform programului anunțat de guvern pentru distribuirea compensațiilor, au fost depuse peste 742 mii de cereri. Pe baza bugetului rigid de distribuție a compensațiilor pentru 2024, care include ianuarie-martie 2024 și noiembrie-decembrie 2024, se returnează o medie de 2.000 de lei pe cerere, ceea ce este prea puțin la prețurile curente la energie.
Pentru a asigura politici și programe durabile de dezvoltare economică, în bugetul de stat pentru anul 2024 sunt planificate resurse financiare în valoare de 218,8 milioane de lei, din care 197,3 milioane lei (99,2%) sunt destinate sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii. Astfel de bugete nu vor relansa economia națională și nu vor fi create noi locuri de muncă. O parte semnificativă a acestor resurse va fi consumată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor.
În fine, proiectul Legii bugetului pentru 2024 se bazează pe previziuni macroeconomice și pe venituri prea optimiste. Existența unui buget de austeritate, cu riscurile inerente în ceea ce privește veniturile și costurile administrative umflate, pun în pericol întregul proces de planificare bugetară. Mai mult, lipsa unui angajament al autorităților de a menține și extinde infrastructura și programele de sprijin pentru economia reală amenință dezvoltarea durabilă și consecventă pe viitor. În asemenea condiții, vor avea de suferit pensionarii, funcționarii publici, persoanele care așteaptă despăgubiri „după contor”, și întreaga economie națională, în special agricultura, deoarece nu vor primi suficiente resurse financiare, cel puțin la fel ca la nivelul anul trecut.