Biroul Național de Statistică a publicat informația cu privire la comerțul exterior al Republicii Moldova pentru primele 9 luni ale anului curent și dinamica acestuia. Este regretabil să constatăm că economia națională se află într-o stare de stagnare și nu este capabilă să genereze produse pentru export, iar diminuarea veniturilor populației și reducerea numărului acesteia reduce cererea pentru produsele importate.
Astfel, în perioada de referință, exporturile de mărfuri au totalizat circa 3 miliarde de dolari SUA, în scădere cu 8,0% față de perioada corespunzătoare din anul 2022, iar importurile de mărfuri au totalizat puțin peste 6,4 miliarde de dolari SUA, sau cu 4,8% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent. În ciuda unor dinamici pozitive în comparație cu lunile precedente, situația rămâne destul de incertă și complicată.
Exporturile de bunuri interne au totalizat doar 2,07 miliarde USD (68,6% din totalul exporturilor), în scădere cu 10,2% față de anul precedent, restul fiind reexporturi de bunuri.
Exporturile de bunuri către țările UE au totalizat 1,93 miliarde de dolari sau cu 0,8 la sută mai puțin decât în perioada similară a anului trecut, reprezentând 63,9 % din totalul exporturilor. Trebuie remarcat faptul că cel mai înalt nivel al exporturilor către UE – 67% – a fost atins în 2020.
Mediul de afaceri al țării se confruntă cu probleme administrative uriașe, în special din partea serviciului vamal, presiunea autorităților de reglementare, probleme de acces la finanțare în băncile comerciale, lipsa oricărui sprijin din partea statului etc. Instabilitatea pieței interne, incertitudinea consumului, costurile ridicate ale utilităților publice, reducerea investițiilor în sectoarele reale ale economiei, a veniturilor populației și ieșirea acestora în străinătate determină reducerea cererii pentru produsele importate și scăderea potențialului de export. Astfel, Republica Moldova are cel mai mare deficit comercial. De exemplu, importurile sunt de 2,5 ori mai mari decât exporturile din țară.
Importurile de mărfuri din țările Uniunii Europene au totalizat 3,1 miliarde de dolari sau cu 0,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent și au reprezentat 48,5% din totalul importurilor, în creștere cu 2,8 puncte procentuale.
Importurile de mărfuri din țările CSI în ianuarie-septembrie 2023 au totalizat 1,2 miliarde USD sau cu 31,2% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent, corespunzând unei ponderi de 18,4% din totalul importurilor.
Probleme sistemice există și în alte sectoare legate de economia națională. Astfel, stagnarea se observă și în sectorul construcțiilor, care în primele 9 luni ale anului 2023 a înregistrat un volum de lucrări de construcții de peste 10,25 miliarde de lei, sau cu 2,8% mai puțin decât în anul precedent. În același timp, trebuie remarcat faptul că indicele prețurilor la proprietățile rezidențiale a crescut, iar în trimestrul III 2023 este de 135%.
O situație dificilă se observă și în sectorul agricol. În ciuda creșterii impresionante a volumului producției agricole cu peste 27,5% de la an la an, problemele din sector sunt sistemice și profunde, fără perspective clare de rezolvare.
Pentru a asigura o creștere durabilă a economiei naționale, accesul la finanțări europene și la fonduri de dezvoltare similare celor oferite țărilor candidate la UE, mediul de afaceri din țară are mare nevoie de o abordare sistemică și de viziune din partea autorităților statului. Aceasta include debirocratizarea proceselor administrative, eliminarea presiunii și a controlului asupra companiilor și accesul la utilitățile publice la prețuri adecvate și competitive. Fără progrese semnificative și fără o schimbare a atitudinii guvernului față de mediul de afaceri, nu se va putea atinge un nivel adecvat de dezvoltare. Creșterea economică preconizată de guvern pentru următoarele 2-3% este insuficientă pentru a satisface așteptările populației și ale întreprinderilor, ceea ce va contribui la continuarea exodului populației și al întreprinderilor în străinătate.